Oamenii cu deficienţe de vedere fac aceleaşi lucruri pe care le faceţi şi      dvs., dar uneori folosesc tehnici diferite

Deşi persoanele cu deficienţe de vedere apreciază atenţia acordată ca oricare dintre noi, totuşi doresc ca prietenii lor şi alte persoane să se comporte natural cu ele şi să nu fie exagerat de grijulii. Reţineţi de asemenea că pentru unele persoane contactul fizic poate fi o problemă datorită culturii sau sexului lor, sau datorită faptului că doresc să-şi protejeze spaţiul personal. Proprietarii de câini ghid s-ar putea să se bucure de o independenţă sporită datorită acestora, dar tot doresc să fie trataţi normal. Trataţi oamenii cu deficienţe de vedere la fel cum aţi trata pe oricine altcineva. Ei fac aceleaşi lucruri pe care le faceţi şi dvs., dar uneori folosesc tehnici diferite.

Niciodată să nu vă repeziţi la un nevăzător şi să-l speriaţi apucându-i braţul. Dacă cineva pare să aibă nevoie de asistenţă, întrebaţi. Persoana vă va spune dacă este într-adevăr aşa. Dacă persoana respectivă e pe cale să întâlnească o situaţie primejdioasă exprimaţi-vă temerile într-o manieră calmă şi clară. Nu apucaţi persoana, exceptând cazul în care se află într-un pericol imediat. Nu vă fie teamă să vă declaraţi lipsa de experienţă în asistarea nevăzătorilor şi să cereţi persoanei ghidate sfaturi despre cum v-aţi putea îmbunătăţi. Dacă persoana care pare să aibă nevoie de ajutor foloseşte un câine ghid apropiaţi-vă de ea din partea opusă câinelui (în mod obişnuit dreapta). Câinele ghid se va afla de obicei pe stânga. În nici un fel de împrejurare nu împingeţi nevăzătorul, nu-l întoarceţi, nu apucaţi câinele ghid sau hamul acestuia. Asta va deruta câinele şi va speria nevăzătorul.

Luaţi în considerare faptul că majoritatea persoanelor nevăzătoare nu suferă de nici un fel de alte deficienţe pe lângă cele de vedere, fiind persoane normale din punct de vedere intelectual. Pierderea vederii nu înseamnă pierderea intelectului. Este foarte important să menţineţi o comunicare verbală constantă cu persoana pe care o ghidaţi. Fiţi întotdeauna foarte receptivi la indicaţiile date de persoana ghidată cu privire la preferinţele acesteia.

Nu este necesar să ridicaţi vocea sau să vorbiţi mai rar decât în mod obişnuit, întrucât persoanele cu deficienţe de vedere nu suferă în general şi de deficienţe de auz (nevoile persoanelor care suferă atât de deficienţe de vedere cât şi de auz sunt tratate pe pagina „Copii şi cazuri speciale”). Dacă aţi fi nevăzător, aţi vrea să vi se vorbească pe un ton normal. Faptul că ţipaţi la ea nu va îmbunătăţi vederea unei persoane.

La intrarea într-o încăpere în care se află şi un nevăzător identificaţi-vă. Adresaţi-vă persoanei folosindu-i numele, pentru ca aceasta să ştie că vorbiţi cu ea. Ca însoţitor, spuneţi-i întotdeauna persoanei ghidate dacă veţi pleca, chiar şi pentru un interval scurt de timp. Evitaţi să lăsaţi singură într-un spaţiu o persoană cu deficienţe de vedere, pentru că asta o poate dezorienta. Puneţi persoana în contact cu cineva sau ceva, cum ar fi un obiect de mobilier, o balustradă sau un perete.

Este de ajutor dacă prezentaţi şi celelalte persoane care se află cu dvs. Informaţii adiţionale, cum ar fi de exemplu cele despre prezenţa unor copii, câini sau pisici în încăpere, sunt de asemenea benefice. Dacă sunteţi vizitat de o persoană cu deficienţe de vedere, este important să o orientaţi în împrejurimi. Indicaţi-i necesităţile importante, cum ar fi baia, toaleta, etc.

Lăsaţi uşile complet deschise sau complet închise; uşile şi dulapurile pe jumătate deschise sunt extrem de periculoase. Nu rearanjaţi mobila sau lucrurile personale ale unui nevăzător fără a-l anunţa.

Dacă se deplasează într-un mediu străin o persoană cu deficienţe de vedere poate solicita indicaţii. Într-o asemenea situaţie încercaţi să daţi instrucţiuni verbale exacte şi utilizabile, descriind direcţia de urmat – faptul că arătaţi în direcţia corectă şi spuneţi „se află încolo” nu este de ajutor. Şi amintiţi-vă să spuneţi când plecaţi, căci altfel aţi putea lăsa pe cineva vorbind unui spaţiu gol! Sfatul următor poate părea exagerat, însă fiţi atent să vorbiţi direct persoanei nevăzătoare, nu însoţitorului sau câinelui acesteia.

Aţi putea să întrebaţi persoana care v-a cerut ajutorul dacă doreşte să-i daţi indicaţii pe baza punctelor cardinale sau a schimbărilor de direcţie care trebuie făcute. De exemplu: „mergeţi două blocuri spre nord, apoi o luaţi spre est” sau „o luaţi spre stânga, mergeţi două blocuri, apoi vă întoarceţi spre dreapta”. Fiecare persoană are propria manieră de interpretare a indicaţiilor şi de obicei le va solicita în formatul pe care îl preferă.

Nu distrageţi niciodată un câine ghid când este în ham sau lucrează. Iubitorii de câini au un impuls natural de a mângâia câinii ghid căruia trebuie să-i reziste. Câinii sunt animale prietenoase cărora le place să fie mângâiate, să se joace şi să se zbenguie, însă întotdeauna trebuie să întrebaţi în prealabil proprietarul. Cereţi permisiunea proprietarului înainte de a atinge un câine ghid şi chiar înainte să-l priviţi în ochi pe acesta. Schimbul de priviri poate distrage atenţia câinelui, deci întotdeauna interacţionaţi cu persoana, nu cu câinele. Lăsarea hamului de către proprietar pe spatele câinelui este o indicaţie a faptului că nevăzătorul ar putea aprecia ajutorul dvs. pentru a se orienta.

Nu oferiţi niciodată mâncare unui câine ghid. Proprietarul se ocupă foarte atent de alimentaţia câinelui ghid. Animalul este bine hrănit şi îşi face treaba cel mai eficient când este urmată dieta recomandată. Câinele ghid ar trebui să primească orice fel de mâncare exclusiv de la proprietar.

Uşile şi dulapurile pe jumătate deschise sunt extrem de periculoase Uşile şi dulapurile pe jumătate deschise sunt extrem de periculoase
Adresaţi-vă direct persoanei nevăzătoare, nu însoţitorului sau câinelui acesteia Adresaţi-vă direct persoanei nevăzătoare, nu însoţitorului sau câinelui acesteia